Azi am cazut din nou... ajunsesem prea sus in zborul meu si am uitat ca nu poti sa treci de albastrul cerului... desi mi-am dorit atat de tare sa plutesc... si am cazut cum cade un inger atunci cand paradisul i se rastoarna fara nici un rost si dincolo de orice logica...Si am cazut rau... ajunsesem prea departe si am uitat ca drumul se termina imediat dupa ce faci dreapta pe ultima strada pustie... ah, imi doream sa nu fie ultima... si am cazut cum cade un copil atunci cand pasii nesiguri i se lovesc de o piatra sau de primul damb ascutit...
Azi am cazut definitiv... ajunsesem prea aproape de Dumnezeu si am uitat ca nu poti crede mereu in minuni... desi speram sa se inventeze o minune si pentru mine... si am cazut cum cade un vis de pe pleoapa noptii atunci cand somnul se sfarseste abrupt in zorii oricarei zile...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu