Amintirile mi-au incremenit demult pe gene, iar trupul mi se sprijina absent pe o privire de noapte... iarna mi-e cald la tine in gand, imi simt degetele de la maini inventand minuni in palma ta si simt cum pe spate imi cresc aripi albe pana la Dumnezeu... un inger se viseaza rasul meu si tu imi adormi senin peste suflet, din Univers ne ploua etern cu secunde, iar pe buze iti desenez cu stele albastre un sarut...
La capatul celalalt al noptii rasare frumos o privire, iar amintirile se opresc firesc intr-un zambet de-al tau... mainile noastre si imbratisarile ne tin de cald peste iarna, pe obraz ni se nasc rugaciuni, ingerii invata sa ne zboare pe spate si intr-un gand tarziu ne credem din nou Dumnezei... iar eu visez ca-ti sunt ras zgomotos si tu-mi visezi linisti pe suflet, pe tampla mi-adormi suspinand in tacere, iar pe buza ta de sus iti inventez din nimic un sarut...
La capatul celalalt al noptii rasare frumos o privire, iar amintirile se opresc firesc intr-un zambet de-al tau... mainile noastre si imbratisarile ne tin de cald peste iarna, pe obraz ni se nasc rugaciuni, ingerii invata sa ne zboare pe spate si intr-un gand tarziu ne credem din nou Dumnezei... iar eu visez ca-ti sunt ras zgomotos si tu-mi visezi linisti pe suflet, pe tampla mi-adormi suspinand in tacere, iar pe buza ta de sus iti inventez din nimic un sarut...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu