Din gandul cel dintai i se naste pe buze o soapta si-un inceput de zambet... la miezul noptii e mereu timp pentru sperante si pentru picaturi perfecte de zbor... ii aude glasul bland spunandu-i senin o poveste despre iarna si o liniste mare ii cuprinde toata faptura si sufletul obosit...Din visul cel dintai i se naste in privire o iubire si-un inceput de inger... la miezul noptii e mereu timp pentru rugaciuni si pentru picaturi perfecte de dor... il simte langa ea si-i simte sarutarea usoara spunandu-i bland o poveste in doi din iarna de afara, apoi o liniste mare o zambeste de drag si o cuprinde usor, usor... somn usor...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu