Gandurile mi se amesteca in nuante de inceput cu facerea abia soptita a lumii si cu finalul brusc al clipei de tacere... dintr-un cuvant nerostit mi-atarna silabele in alb si negru, iar primprejur imi cad de aiurea amintiri si idei despre tine... te oftez mai mereu si te respir de dor, apoi te pictez cu linisti pe-un vis dinspre seara... si da, te gandesc perfect in nuante imperfecte de la inceputul lumii si in sfarsit colorat de infinit... cu pielea-n parfumuri de roz si cer poate-un pic cam albastru, rosu-n obraz si-un strop violet de apus, cu albul pe umar, cu-ntuneric si griuri prin par si-n privire, cu rasarituri portocalii si soapte de drag peste buze, cu ochi de verde si cu mov ce se joaca frumos langa mine... apoi te zambesc... si alunec spre noapte usor, usor... somn usor!
11 martie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu