22 martie 2009

Absolut din întâmplare.

Intr-o zi mi-ai zambit asa, intamplator, iar pe gura mea s-a inveselit ciudat un pui de inger ce-si pierduse cumva zborul pe buza de sus... si acum stiu sa te sarut cu stropi de minune la inceputul oricarui suras...

Intr-o zi m-ai privit asa, intamplator, iar in albul ochiului drept s-a pierdut firesc un pic de noapte, cu stele verzi sau somnuri prea albastre... si acum stiu sa visez in culori la capatul tarziu al imbratisarii tale...

Intr-o zi m-ai iubit asa, intamplator, iar in sufletul meu s-a oprit perfect timpul sa-si caute clipele pierdute cumva printre bataile inimii... si acum stiu ca ma pot indragosti de tine la fiecare sfarsit absolut de infinit...


Niciun comentariu: