Rătăcire înspre tine.

Uneori tacerile toate mi se sparg pe tample si imi umplu timpanele de goluri uriase... imi pare atunci ca lumile toate s-au prabusit intr-o soapta absoluta si fiecare frangere de univers ma asurzeste cumplit... iar la sfarsitul abrupt al oricarui infinit, ingerii imi plang pe ruinele ultimei rugaciuni si-mi varsa secundele departe de tine...

Uneori iubirile toate imi infloresc in zambet si-mi umplu privirile de verde perfect... imi pare atunci ca lumile toate s-au nascut intr-o liniste fireasca si fiecare dor de tine ma uimeste absolut... iar la inceputul frumos al oricarui infinit, puii de inger imi rad in zborul primei minuni si-mi curg dragostea toata inspre tine...

Romanţă.

Tu poate ca simti uneori cum iti picura cerul in minuni prin parul frumos si-ti innopteaza dorul in privire... sunt doar gandurile mele care-au uitat sa te mai astepte si tanjesc mereu dupa vreo ratacire inspre tine... iar sub pasii tai mi se aseaza usoare toate amintirile cu noi...

Si tu poate ca simti uneori cum iti picura iubirea in minuni prin sufletul drag si-ti innopteaza prin doruri vreun inger... sunt doar eu care-am uitat sa te mai astept si-mi doresc atat de mult regasirea inspre tine... iar sub zborul tau mi se aseaza usoara fiecare liniste din noi...

Gând... pentru tine.

La noapte am sa invat sa tac peste respiratia ta si am sa tresar doar o data, exact la ora trei, intr-un suspin imens de dor pe sanul tau fierbinte... la noapte am sa ma zbat cumva prin ochiul tau si invelit de pleoapa dreapta am sa ma prefac in vis colorat si sonor... la noapte, iubire, am sa fiu o poveste cu printi si printese, imi voi face culcus in parul tau si am sa-ti soptesc o minune prin somnul usor... si la noapte am sa-ti uit fiecare amintire cu mine, apoi iti voi fi zambetul de drag ce se odihneste mereu pe arcul perfect al buzei tale de sus... da, la noapte voi fi un pui de inger si-am sa ma rog frumos la Dumnezeu sa ma mai lase cumva sa-ti zbor firesc printre ganduri... la noapte am sa invat sa-ti tac peste toate, am sa tresar doar o data, asa, cam pe la ora trei, si-am sa suspin cumplit de dor pe sanul tau fierbinte...

Doar TU.

Daca pentru o clipa, pentru o ultima clipa, mi-ai cere sa te rog sa-mi fii ceva, orice, in mine s-ar da lupte uriase si mii de lumi s-ar prabusi cumplit... ar fi prea greu... curios, credeam ca ma pricep la alegeri...
N-as cere soartei sa se indure, ar fi prea firesc... dar in ultima clipa de infinit as vrea sa fii un pic din iarna in care te-am invatat pe de rost si-n care am aflat ca minunile se nasc mereu pe buza de sus... totul e sa speri... sau as vrea sa-mi fii unul, doar unul, din zambetele de drag prin care mi-am ratacit mereu gandurile inainte de culcare... te-as mai putea ruga sa fii din nou Dumnezeu si sa te cred fara indoiala, sa-mi fii pentru ultima oara zborul frumos sau cea mai usoara cadere din Paradis, as vrea sa fii femeie puternica si sa-mi dai din nou curaj, ai mai putea sa fii inger sau poate doar un copil si sa mi-aduci aminte intotdeauna ca bucuria vine din lucrurile mici... as vrea sa fii somn bland si-un vis despre noi, as vrea sa-mi fii o privire si sa te port apoi, ca pe-o amintire, incrustata in spatele pleoapei drepte, sa-mi fii aripa de pe umarul stang, as vrea sa fii inceputul primaverii sau sfarsitul vreunei veri... oricum nu ar mai fi de ajuns... sau poate ti-as cere sa fii cafeaua de dimineata, pe care nu am stiut niciodata s-o beau, si sa te sorb in stropi mici cat sa-mi ajungi o vesnicie... as mai vrea sa-mi fii sarut si-mbratisare de dor si-ntr-o strangere perfecta sa devenim atunci din doi un singur trup, un singur suflet, sa ne prefacem intr-o singura dragoste mare, as vrea sa fii cea mai simpla intrebare si eu sa te raspund prea complicat, in mii de cuvinte, as vrea sa-mi fii senzatia de prea devreme din orice si sentimentul ca toate au un rost, as vrea sa fii poveste si sa te ascult soptita inainte de culcare... poate asa as invata sa adorm fara tine...
N-as vrea cumva ca soarta sa se indure, ar fi prea firesc... dar stiu ca mi-ar fi prea greu sa te spun intr-un singur fel, doar intr-unul... pe tine, minune, te iubesc de tot si impreuna cu tine imi este prea bine... si-atunci, daca pentru o clipa, pentru o ultima clipa, ar trebui sa aleg, ti-as cere sa ma ierti si as alege poate prea tarziu, sa-mi fii doar TU...

Gând cu căutări.

Cand soaptele tale imi mor tarziu pe tample, tacerile imi sfasie cumplit auzul si aripile ingerului imi bat in gol, cautandu-si zadarnic echilibrul in vreo logica a linistii usoare... tu stii doar ca din cuvintele tale mi-am facut de-atatea ori curaj sa zbor pana la infinit si am invatat mai mereu sa tac destept sau poate prea mirat de toate...

Cand gandurile tale imi mor tarziu pe gene, privirile imi zgarie cumplit pleoapa si verdele de mare mi se zbate degeaba in albul ochiului drept, cautandu-si sensul in vreun somn usor... si tu stii doar ca din visele tale mi-am facut de-atatea ori poteca pana la Dumnezeu si am invatat mai mereu sa ma rog perfect sau poate prea minunat de toate...

Gând... cu aşteptări.

Te astept diseara, iubito... sa-mi vii usor, la inceputul somnului si sa ma prinzi de mana, sa ma saruti pe obraz si-apoi sa taci cu gandurile toate atipite pe tampla mea dreapta... sa nu intarzii, te rog, doar stii ca eu singur nu pot visa decat dezmembrari de lume sau caderi uriase de ingeri frumosi... si chiar n-as vrea sa adorm pe ruinele vreunui zbor frant...

Te astept mereu, iubito... sa-mi vii usor, la inceputul timpului si sa ma prinzi de suflet, sa ma soptesti cu dor pe tample si-apoi sa zambesti cu dragostea toata pe obrazul meu stang... sa nu intarzii, te rog, doar stii ca eu singur nu pot trai decat sfarsituri de infinit sau indepartari imense de Dumnezeu... si chiar n-as vrea sa curg prin vreme fara minunea mea...

Gând cu dor.

Oare ai mai sti sa ma tii de aripi si sa ma inveti sa zbor, asa cum faceai odata ? Uneori mi-e teama ca in cadere mi-as frange toate visele si orice spreanta, iar tu... tu nu mai esti acolo sa ma prinzi intr-un zambet sau in vreo vorba frumoasa... la inceputul fiecarei zile te inventez din nou in gandul cel dintai si-apoi te port mereu de drag intr-un "buna dimineata" soptit usor... si mi-e atat de dor de tine...

Si ma intreb cateodata: oare ti-ai mai aminti numele meu si m-ai mai recunoaste daca, ciudat, ne-am reintalni ? Stii, uneori mi-e teama ca in tacere mi-as frange toate cuvintele si orice rugaciune, iar tu... da, tu nu mai esti aici sa ma inveti sa ma rog corect sau sa cred in Dumnezeu... la sfarsitul fiecarei zile te inventez din nou in ultima idee si-apoi te port cu drag intr-un "somn usor" spus in soapta... ah, si mi-e atat de dor de tine...

Înger pereche.

Sa nu-mi cazi, iubito, din zborul tacut... la noapte iti voi aranja culcusul pe aripa mea stanga, te voi fura din somnul usor si-am sa te inalt intr-o rugaciune peste timpul intreg... tu sa fii pregatita, minune, doar stii ca pana la Dumnezeu ne vom uita infiniturile si nasterile cumplite ale fiecarei lumi... iar mie mi-e atat de teama de prabusiri si de plansuri...

Da, inspre vara rugaciunile imi aluneca firesc inspre Dumnezeu... la miezul noptii iti voi face din umbra un inger pereche, te voi cuprinde intr-o minune si-am sa te port infinit peste timp... tu sa fii pregatita, visare, doar stii ca pe aripa dreapta mi se nasc mii de lumi si taceri... iar in zbor mi-e atat de perfect sa te iubesc si sa te zambesc... asa ca te rog sa nu-mi cazi...

Ceasul iubirii.

Haide, iubito, sa oprim timpul pentru un ceas si ceva, exact la miezul noptii sau oricand si sa ne imaginam ca infinitul se naste cumva intr-un zambet... sa-mi desenezi cu degetul aratator in palma stanga umbra zilei ce-o sa vina ieri sau toate amintirile de maine si apoi, ca-ntr-o minune sa suspendam de-o tacere clipa de-acum... un inger ne-ar privi uimit, ar intepeni chiar pe mainile noastre, impreunate firesc a rugaciune si-ar adormi ciudat cu capul sprijinit pe sfarsitul zborului din vis... iar noi am fi pentru o ora si ceva Dumnezei si toate ni s-ar intampla prea devreme intr-o sarutare de drag sau mult prea tarziu la marginea ultimului "mi-e dor" dintr-un inceput de primavara... in privirea ta s-a oprit pentru un timp miezul noptii, asa ca haide, minune, ca pret de-un infinit sa ne imaginam ca ceasul iubirii a stat doar pentru noi... si-apoi sa ne indragostim din nou perfect, definitiv...