Tacerile tale sunt mai albe iarna... la capatul fiecarei idei cuvintele mi se joaca de-a copiii frumosi si de-a soapte deghizate-n inceputuri de sarut, iar pe tample ingerul imi viseaza cu ninsori si cu stropi de minuni peste zbor...Zambetul tau e mai senin primavara... la capatul fiecarui curcubeu culorile mi se amesteca usor cu atingerile calde transformate in imbratisari, iar pe umeri ingerul imi deschide ciudat si absent aripi de dor...
Privirea ta e mai blanda vara... la capatul fiecarei povesti somnul caprui isi gaseste culcus pe genele mele prefacute-n infinit, iar pe piele si-n parul ciufulit ingerul imi ploua razand si parfumat cu flori de tei...
Gandurile mele sunt mai simple toamna... la capatul fiecarei linisti Dumnezeu mi-adoarme in rugaciuni si-n secunde conjugate la timpul perfect, iar de pe tample ingerul imi culege firesc amintiri si iubiri ninse cu drag intr-o iarna...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu