Uneori mi-e atat de teama sa nu te pierd... mi-e teama ca zambetul tau nu mi-ar mai linisti zbaterile din suflet, mi-e teama ca gandul tau nu m-ar mai gasi si as uita sa mai fiu in mintea ta, mi-e teama ca nu te-as mai putea privi si ca nu te-as mai putea invata sa zbori, mi-e teama ca nu te-as mai visa si nu as mai stii sa cred in imbratisarea ta, mi-e teama de lacrimile tale pe obrazul cald, mi-e teama ca nu ti-as mai auzi intrebarile tacute si ca nu ai mai vrea sa imi asculti bataile inimii, mi-e teama ca sarutarile tale nu s-ar mai opri pe buzele mele fierbinti si, doamne, uneori mi-e atat de teama ca nu ai mai vrea sa imi vorbesti si sa imi soptesti, asa cum doar tu stii sa o faci, o poveste dintr-un inceput de iarna sau dintr-un sfarsit de zi friguroasa...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu