Se facea ca te pierdusem... nu-mi mai erai mare, iar eu nu-ti mai eram tarm... si intre noi nu mai era nimic... nici vuiet, nici linisti, nici soare, nici verde, nici timp... se facea ca te pierdusem... si vroiam atat de mult sa fiu infinitul perfect din valurile tale...
Se facea ca ma pierdusei... nu-ti mai eram inger, iar tu nu-mi mai erai zbor... si intre noi nu mai era nimic... nici zambet, nici soapte, nici ganduri, nici aripi, nici dor... se facea ca ma pierdusei... si vroiai atat de mult sa fii minunea fireasca din rugaciunile mele...
Se facea ca ne regasisem... tu imi erai din nou mare si eu iti eram iarasi zbor... intre noi era atata infinit si ne zambeam cu minuni pana la Dumnezeu... se facea ca ne regasisem... eram doua rugaciuni pe care ingerii si le scuturau din aripi pe un tarm...
Se facea ca ma pierdusei... nu-ti mai eram inger, iar tu nu-mi mai erai zbor... si intre noi nu mai era nimic... nici zambet, nici soapte, nici ganduri, nici aripi, nici dor... se facea ca ma pierdusei... si vroiai atat de mult sa fii minunea fireasca din rugaciunile mele...
Se facea ca ne regasisem... tu imi erai din nou mare si eu iti eram iarasi zbor... intre noi era atata infinit si ne zambeam cu minuni pana la Dumnezeu... se facea ca ne regasisem... eram doua rugaciuni pe care ingerii si le scuturau din aripi pe un tarm...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu