Candva te-am pierdut... eram o rugaciune si tu m-ai scapat cumva printre degetele mainii drepte... iar eu am ajuns pana la Dumnezeu... demult m-ai uitat... erai una din aripile mele si pe umeri imi ningea mai mereu cu tacere... iar tu te-ai transformat in iarna...Candva te-am gasit... eram un cuvant abia soptit si tu m-ai prins cumva intr-un sarut pe buza de sus... iar eu am ajuns pana la Dumnezeu... demult ti-ai amintit... erai zborul meu si prin ierni ne ningea mai mereu cu ingeri... iar tu ne-ai transformat de tot in iubire...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu