22 noiembrie 2009

Şi mi-ar plăcea...

A venit la noi miezul noptii... asa mi-ai spus... iar eu te-am privit din nou cu adanc si cu verde imens... mi-era prea dor de tine... un pui de inger aluneca in joaca pe obrazul drept si isi facea apoi leagan dintr-un sarut pe buza ta de sus, iar pe zambet ti se se odihneau soptit amintiri cu o liniste de demult... si a venit la noi miezul noptii ... asa mi-am spus...

Si mi-ar placea sa stiu sa-ti conjug numele la timpul infinit... sa pot sa-ti scutur rugaciuni din aripi si sa zbor apoi usor prin rasuflarea vreunui Dumnezeu... si mi-ar placea sa ma catar pana in varful abrupt al lumii si sa-mi visez de acolo caderile de tine... sa ma inventez cumva dintr-un nimic absolut si sa ma invat apoi pe de rost, intr-un suspin de dor, pe sanul tau fierbinte... si mi-ar placea sa te prefac intr-un al doilea eu si sa ma pot indragosti definitiv de mine... sa-mi fie doar prea drag de noi doi impreuna si sa te iubesc apoi din ce in ce mai mult...

A venit la noi miezul noptii... asa mi-am spus... iar tu mi-ai zambit din nou soptit si cu taceri imense... ti-era prea dor de mine... un pui de inger urca in joaca pe obrazul stang si isi facea apoi culcus pentru somn pe pleoapa mea de jos, iar pe zambet mi se odihneau cuminti amintiri cu o liniste de demult... si a venit la noi miezul noptii... asa mi-ai spus...


Niciun comentariu: