Te-am pierdut printre degete candva, asa, cam inspre miezul noptii... imi stateai a inceput de zbor pe umarul stang, iar eu invatam sa iti soptesc corect vreo rugaciune... si mi-ai cazut cumva de pe buze, si te-am cautat prin aripa dreapta, si ti-am ingenuncheat prin vis cu dumnezei...
Sa ma citesti mereu printre randuri, asa, cam inspre miezul noptii... si nu incerca sa intelegi virgula ce-mi desparte plansul de zambet sau tacerea ciudata dintre cuvinte... caci pe tine te-am ascuns cu grija intr-o metafora prea banala, si intr-un semn de exclamare, si intr-un inceput perfect de fraza...
Te-am gasit printre ganduri candva, asa, cam inspre miezul noptii... imi radeai a inceput de vara pe obrazul stang, iar eu invatam sa iti soptesc frumos vreo minune... si mi-ai ramas cumva pe buze, si te-am pastrat sa imi zbori prin aripa dreapta, si-am fost apoi din nou dumnezei...
Sa ma citesti mereu printre randuri, asa, cam inspre miezul noptii... si nu incerca sa intelegi virgula ce-mi desparte plansul de zambet sau tacerea ciudata dintre cuvinte... caci pe tine te-am ascuns cu grija intr-o metafora prea banala, si intr-un semn de exclamare, si intr-un inceput perfect de fraza...
Te-am gasit printre ganduri candva, asa, cam inspre miezul noptii... imi radeai a inceput de vara pe obrazul stang, iar eu invatam sa iti soptesc frumos vreo minune... si mi-ai ramas cumva pe buze, si te-am pastrat sa imi zbori prin aripa dreapta, si-am fost apoi din nou dumnezei...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu