23 aprilie 2010

Gând cu tăceri.

Pe obrazul ei se rostogolesc ganduri deghizate bland in lacrimi cu gust de mare si de dor... candva stia sa-i rasara din valul de verde al ochiului drept si sa-i viseze vreo imbratisare pe furis atunci cand privirea i se ascundea incetisor sub pleoape... din par i se scutura amintiri de demult, iar pe tampla stanga ii apune a mangaiere blonda raza tarzie si obosita a lunii...

Pe gura ei se rostogolesc taceri deghizate frumos intr-un sarut cu gust de mare si de dor... candva stia sa-i sopteasca numele intr-un inceput de suras pe buza de sus si sa-i inventeze o rugaciune cuminte atunci cand aripile i se deschideau incetisor a zbor... din par i se scutura linisti dintr-o vara de demult, iar pe buza de jos ii ingenuncheaza obosit zambetul unui pui de inger...


Niciun comentariu: