15 noiembrie 2026
If tomorrow never comes
Despre ganduri...
Da, gandul tau e mai frumos seara. Imi place cum linistea te face sa zambesti si sa iti ridici ochii spre cer, imi place sa cred ca dintr-o respiratie de-a ta imi pot face o minune mica pentru mai tarziu. Imi place sa te simt cum tremuri in intuneric, cu mainile stranse in jurul meu si cu tampla asezata cuminte pe pieptul meu...
Si doar stii, gandul tau e mai curat seara. Imi place ca nu mai conteaza nimic atunci cand mintea ta nu mai vrea decat clipa aceea de normalitate in care orice este posibil si in care pasiunile sunt atat de mari, imi place sa imi trec degetele prin parul tau si tu sa te alinti pierduta. Imi place fiecare gand pe care doar eu ti-l ghicesc mereu, imi place intrebarea pe care nu ai curajul sa o pui si raspunsul pe care te aud atat de limpede cum il taci...
Gandul meu e mai curat in fiecare seara cand tu uiti sa cazi. Imi place sa te prind de umeri si sa te ajut sa-ti desfaci aripile, imi place sa iti ascult sufletul cum zboara printre zambete si printre sperante. Da, ingere, in tacerea diminetii doar gandul tau imi curge sonor prin tot corpul si ma face din nou sa cred in iubire...
Last Christmas.
Mi-e teama...
Amestecate.
... daca in privirea ta nu ar mai fi nici o minune, gandul meu ar muri de singuratate si de dor...
... poate ca din zambetul tau voi invata sa imi fac aripi curate si apoi as stii sa zbor printre vise...
... tacerea ta absenta imi gaseste mereu raspunsuri prea prezente...
... in tristetea ta s-au ascuns povesti din ierni prea inghetate si minuni din vremuri de demult...
... da, cand ai uitat sa iti mai faci aripi din sperante, zborul tau frant a inceput sa-mi sfasie paradisul...
Ganduri...
Iti zambesc si stii ca te vei pierde in zambetul meu daca te uiti la mine doar o clipa...
Nu intelegi de ce sunt asa de calm si de ce soapta mea te linisteste atat de tare...
Daca ai putea, ai opri timpul in loc cat sa poti inchide intr-o privire de-a ta toata dorinta unui sarut...
Noaptea iti imprastie orice idee si stii doar ca ai nasul atat de inghetat si ca manusile nu te mai pot apara de frig...
Ai vrea sa fii o ceasca de cafea sau de ceai intr-o duminica dimineata...
Poate daca ar mai ninge in vreo seara, ai putea din nou sa crezi ca visele se pot implini daca te strang tare la piept...
Bataile inimii mele si sunetul pasilor tai arunca ecouri ciudate in iarna si in timpul prea inselator, iar tacerile noastre se prefac in zambete si in raspunsuri soptite pline de intelsuri ascunse...
... Cand vrei sa imi vorbesti si ai da orice sa te pierzi in sufletul meu, incetinesti pasul si iti culci cuminte capul pe umarul meu... Da, poate nu esti decat o cana de cafea sau de ceai, sau o iarna in care timpul nu ma mai pacaleste, poate ca nu esti decat gandul meu intr-o duminica seara cand frigul nu mai poate decat sa ma incalzeasca...
Pentru ca...
Pentru ca in mintea mea sunt mereu gandurile tale...
Pentru ca ma linistesti si pentru ca ma faci sa zambesc...
Pentru ca stii raspunsul la intrebarile mele tacute...
Pentru felul in care ma privesti atunci cand te tin in brate...
Pentru ca esti atat de minunata, pentru ca esti perfecta...
Pentru ca de Craciun esti atat de frumoasa...
Pentru ca esti un inger...
Pentru toate : ITI MULTUMESC.
Craciun fericit !
O secunda...
E suficient sa ai o secunda ca sa incepi, intr-o secunda totul se termina, intr-o secunda poti sa inveti sa crezi, o singura secunda iti arata cum este sa speri, o lacrima iti cade pe obraz intr-o secunda si tot intr-o secunda afli cum sa visezi, oricat de rau ti-ar merge toate ai nevoie doar de o secunda de gratie si totul devine minunat, o secunda desparte viata de moarte, o secunda este granita intre realitate si poveste, ca sa iti imaginezi ca totul este frumos e suficienta doar o secunda si poti mirosi o floare, poti privi un curcubeu sau un apus de soare tot intr-o secunda, poti sa calci pe nisipul fierbinte, iar marea sa iti stearga pasul cu racoare intr-o secunda, poti trece prin lume, iar umbra ta te va urma intr-o secunda, vantul te va mangaia cu adieri o secunda, vei urca si vei cobori intr-o secunda, o secunda iti e de ajuns sa clipesti, o secunda te poate invata sa privesti, o secunda de tacere poate spune atat de multe si o secunda te poate face sa vorbesti, o secunda poate fi o nota muzicala, o secunda e un oftat de dor, inima iti bate aproape o data pe secunda si timpul se va opri candva la o secunda, iar tot ceea ce iti doresti cateodata este aceeasi secunda, e de ajuns o secunda sa te indragostesti, iar daca i-ai iubi pe toti, ti-ar fi de ajuns o secunda, uneori te gandesti o secunda, poti sa admiri primavara intr-o secunda, poti sa simti ploaia in parul tau sau sa topesti fulgi de zapada in palma intr-o secunda, cand nu mai ai timp de nimic, observi ca ti-ar mai fi trebuit inca o secunda, poti sa inchizi ochii si sa iti pui o dorinta intr-o secunda, poti face tot ce vrei si poti zambi mereu intr-o secunda...
Da, e de ajuns... iar daca am reusit sa te fac sa zambesti, gandeste-te la mine si surade-mi in sufletul tau... o secunda.
Visul unei nopti de iarna...
... da, parul tau blond ce-mi gadila obrazul intr-o seara friguroasa, in care Craciunul mi s-a parut atat de firesc...
... o carte cu copertile decolorate, uitata deschisa pe o masa...
... fulgii de zapada care danseaza pe o melodie atat de perfecta si florile de gheata de pe geam...
... farfuria cu doua felii de cozonac pe care le-am lasat dimineata trecuta...
... timpul care mi s-a oprit in ceas si-n visul de azi-noapte...
... zambetul plin de minuni cu care ma faci sa ma indragostesc de fiecare data si atingerea ta usoara prin parul meu...
... jocurile pe care le jucam in copilarie si oamenii de zapada, nasul si picioarele inghetate pe care le simteam amortite ore intregi si rasul, doamne, rasul acela in care acum regasesc cele mai curate si nevinovate amintiri...
... cutia de bomboane de ciocolata desfacuta si muzica data prea incet...
Somnul imi da tarcoale, dar eu vreau sa ma lupt cu el.... macar un pic, cateva minute... as vrea sa mai sorb o inghititura sau doua din ceaiul cu lamaie... dar de-acum s-a racit... inchid ochii si inainte sa adorm mai vad o data un om de zapada ce-mi face cu ochiul din vremuri de demult, mai simt fulgii de nea, sarutul tau cald si parul blond ce-mi gadila obrazul atat de firesc, apoi... nimic... doar parfumul de mere si de scortisoara si cateva vise ce zboara aiurea...
Despre timp.
Si azi noapte, in timp ce tu dormeai, am inghetat din nou in frigul dintre noi, am alunecat din nou pe raze de stea pana la Dumnezeu si am plans tacut peste aripile ingerilor...
Da, azi noapte am transformat ploaia in zapada, iar in visul meu, pentru un timp, a nins cu povesti si cu petale de trandafiri, am cules idei si le-am imprastiat prin universuri copilaresti si am uitat sa ma mai arunc in adancuri neintelese...
Azi noapte, in timp ce zeii dormeau, am rugat timpul sa-mi mai curga prin trup macar o clipa si sa ma lase sa mai visez ingereste, am crapat fereastra sufletului si te-am strigat pe nume... m-am spart in bucati pe trotuar si m-am prefacut in lacrimi sarate pe obrazul tau, iar tu le-ai sters cu degetele-ti subtiri, mi-am trimis zambetul pe buzele tale si te-am adunat in fulgi mari de eternitate si de dor cumplit...
Ah, si de-ai fi putut sa simti azi noapte, in timp ce dormeai, cum lumea s-a oprit intr-o bataie a inimii tale si cum doar eu imi cautam somnul prin sufletul tau, poate ca s-ar fi linistit si vantul si poate ca s-ar fi oprit si ingerii din plans... apoi am vrut sa traiesc din nou si am vrut ca iubirea mea sa moara, am aruncat cu pietre in vis si m-am certat cu noaptea si cu poza ta, te-am sarutat pentru a mia oara pe tample cu adieri, iar tu ai tresarit usor...
Azi noapte, cand tu dormeai , am inceput sa cad in fulgi albi de nea peste gandurile tale, iar vantul trist mi-a soptit cu glasul tau o poveste de noiembrie cu somn abrupt si geamuri sparte, apoi m-am transformat in secunde si in mii de clipe si am dat drumul din nou timpului sa curga peste amintiri...
Despre mine (2).
Despre doruri.
Despre tine.
Despre nimeni.
Despre speranta.
Despre ea.
Despre fericire.
Despre nimic.
Noaptea s-a trezit din somn, iar ceata a inceput deodata sa-mi taie adanc obrajii... Pentru prima oara, ai incetat sa mai zambesti, chipul iti e atat de serios, iar pasii iti sunt grabiti si apasati... aproape ca nu te mai pot urma; lacrimile iti umezesc ochii verzi si atat de frumosi, iar ultimele tale cuvinte se lovesc de tampla mea, grele ca o sentinta...
Astazi aveai privirea plina de lumina, pareai din nou copila si pareai ca ai inventat un loc de joaca doar pentru tine... si m-ai surprins din nou, m-ai lasat sa intru in jocul tau frumos, mi-ai aratat in parul tau lumina bradului de Craciun, iar atingerea ta calda mi-a adus linistea...
Si iar iti inghetase nasul si tremurai usor, si alunecai pe gheata, usoara ca o parere... E iarna din nou, dar in privirea ta e mereu primavara ; ma tineai de mana , iar eu eram din nou sigur, eram din nou intelept si stiam ce trebuie sa fac, totul parea firesc, atat de firesc...
Ma uitam la tine cum te rasuceai in cercuri aproape perfecte... in toata marea de oameni grabiti, tu singura parea ca te plimbi, erai doar tu si linistea din jurul tau, parea ca esti protejata de o manta invizibila si doar eu singur te puteam vedea desenand cercurile tale neintelese prin coltul tau de rai alb si inghetat...
Te-am intrebat daca te simti bine si mi-ai raspuns zambind:" Da, ma simt bine!" Am zambit si eu, chiar si noaptea a parut ca zambeste, iar ceata incepea sa ne mangaie tacuta... zgomotul pasilor tai pe drumul pietruit isi arunca ecoul prin ferestrele sparte ale caselor prea vechi... te vad sorbind cu pofta din ciocolata calda, privirea ti-e un pic obosita, iar gandurile zboara si se duc poate prea departe; vorbim despre nimicuri si despre orice-uri tarzii si cuvintele se aseaza cuminti in parfumul ceaiului si in fumul de tigara...
Ma saruti... buzele tale calde, dulci si catifelate ma fac sa uit de mine, ma fac sa plutesc prin paradisuri din inceputuri de ierni si sfarsituri de zi... te strang in brate , iar mangaierile si atingerile mele te infioara... te privesc de atat de aproape, iar gandurile tale sunt acum ale mele; ma simti atat de aproape de tine, de pielea ta, sanul tau tresare si-n ochii tai luminosi se citeste dorinta...
Nu mai vreau sa stiu nimic, doar inima imi mai bate puternic, sunt doar eu si esti doar tu, imbratisati in intuneric si inconjurati doar de soapta iernii... ai nasul inghetat, dar gura ti-e atat de calda, buzele tale le cauta cu infrigurare pe ale mele , iar mana ta imi mangaie atat de placut parul...
Si-acum... ai plecat... Ce s-a intamplat, ingere? Din raiul tau cel alb si rece au ramas doar linii frante si cuvintele tale lovindu-mi tampla cu putere... Le aud si acum ecoul si iti vad lacrimile din privirea atat de verde... te simt insa in mine, in toata fiinta mea, iti imbratisez inca umbra si tu o imbratisezi pe a mea... inchizi ochii si bradul cel drag isi arunca din nou lumina in parul tau, te simti din nou minunata si aluneci din nou pe gheata si prin iarna, aproape ca simti gustul si caldura ciocolatei, mirosul meu e inca pe pielea ta, sarutul meu e din nou pe buzele tale, iar atingerea mea inca te mai infioara... inima iti spune o poveste pe care incepi s-o asculti pana ce visele iti aduc din nou zambetul si-ti coboara pe chip linistea...
Langa mine, noaptea s-a trezit din somn, iar ceata continua sa imi taie adanc obrajii...
Despre iubire.
Te voi iubi in fiecare zi , mai mult si mai frumos, te voi iubi cu fiecare clipa care trece, mai absurd si mai normal, te voi iubi in mine, in sinea mea si in lumea intreaga, te voi iubi mereu tacut, te voi iubi strigand de bucurie, te voi iubi in fiecare sambata dupa amiaza si in fiecare dimineata a oricarei zile, te voi iubi in fiecare vis si te voi iubi in tot ce e mai real, te voi iubi cu zambete triste si cu lacrimi de fericire, te voi iubi cu blandete si cu bunatate, te voi iubi cu tot spatiul si cu tot timpul, te voi iubi absolut si intangibil, te voi iubi copilareste si te voi iubi poate prea matur, te voi iubi mereu si te voi iubi chiar si uneori, te voi iubi indiferent, te voi iubi fara motiv, dar te voi iubi pentru tot ce esti, te voi iubi senin si te voi iubi cu furtuni si cu ninsori, te voi iubi cu ingeri si cu stele, te voi iubi cu nori si cu soare mult, te voi iubi cu nopti de iarna si cu seri de vara, te voi iubi cu toate anotimpurile si cu fiecare toamna tarzie, te voi iubi asa cum doar in visul tau ai mai aflat, te voi iubi mereu, te voi iubi cu drag si te voi iubi cu flori si cu primaveri, te voi iubi cu povesti, te voi iubi fermecat si te voi iubi mut, te voi iubi cantand, te voi iubi cu intelegere, te voi iubi simplu si te voi iubi complicat, te voi iubi sincer, te voi iubi definitiv...